A venit toamna

Da, a venit iarasi toamna. Curtea noastra resimte dramatic acest lucru prin faptul ca verdele crud in care s-a invesmant ca pentru o a doua primavara, incepe sa paleasca. Bruma i-a dat de veste sotiei mele ca e timpul sa culeaga gutuile iar mie ca trebuie sa aduc lemne. Pentru noi fiecare toamna e o surpriza ,cam tot asa cum e iarna pentru bucuresteni si nu cred ca se va schimba vreodata acest lucru fiindca am distruge frumusetea intalnirii intamplatoare cu ea.
..............
canta Pitis la radio :
...cand necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul
stiti de cate ori prieteni le-am prins jocul.
ne-am saturat de palavre,de carti si filme de soc,
Cu vampe reci si cadavre, cu stele de iarmaroc.
Ploaia care va veni......
Ma opresc din scris in primul rand din respect pentru cineva care s-a constituit intr-un simbol de moralitate [cam rar intre actorii fostei perioade politice] si apoi versurile ma emotioneaza de cate ori le ascult. Nu stiu cat e Bob Dylon si cat Pitis ,dar e posibil ca acum sa stea la taclale chiar ei pe aceasta tema.

..si ploaia a venit ! Au aparut santuri prin curti de la torente si s-a umflat paraul satului de credeai ca vine potopul. Multe neajunsuri s-au intamplat , insa ,intr-un fel.. "le-a potopit pe toate" , asa cum spune Pitis.
A aruncat parca peste oameni o vraja de compasiune si de iertare. Discutam intre noi ,vecini care altfel nici nu vrem sa ne vedem in ochi, ca si cand am fi prieteni de cand lumea. Nu rade nimeni ca pe cel de dincolo de gard l-a inundat apa, ci cauta solutii ,vine sa puna mana. Nici o pizma nu mai planeaza asupra oamenilor, nici un nor nu-i mai sperie fiindca acum sant impreuna. Mare e Dumnezeu si mici de tot am ramas noi daca sant suficienti cativa stropi de ploaie din cer ca sa ne-ntoarca din stare.
Dar toate astea trec. Saluturile devin tot mai rare. Intr-o zi observ ca un stalp de gard e iarasi miscat de la locu' lui si realizez ca nimic nu s-a schimbat.
Toamna insa isi vede de treburile ei. Coace fructele , le da jos din pomi ca sa nu ne chinuim sa le culegem , desfide culorile metalizate ori neon" aflate acum la moda, acoperind totul cu o mantie in nuante de vechi, de trecut ,de nostalgic.
...............
Gabriel Cotabita [i-a luat locul lui Pitis in difuzor], e de parere ca "daca n-ai iubi, n-ai putea intelege o raza de soare. Daca n-ai iubi, n-ai putea privi un strop de culoare " ,iar asta ma face sa ma bucur din nou de faptul ca tot acest spectacol al vietii ne este destinat si ne are pe noi,numai pe noi oamenii ,ca spectatori constienti ai frumusetii trecerii timpurilor.
Ce e de fapt toamna ? E anotimpul in care putem merge in natura sa ne bucuram de linistea data de terapia prin culoare pe care ea ne-o ofera. Ea e cea care domoleste soarele si omoara tantarii ,doar doar om realiza ca e mai frumoasa decat sora ei vara.
Da, a venit toamna. E chiar acum la mine la usa. Nu am curajul sa o las sa intre fiindca ar putea voi sa ramana , iar eu nu cred in povestile gen 21 decembrie 2012, cometa Ison , sau - 70 de grade in iarna asta si am sa-mi tin respiratia" pana la primavara cand voi fi mai plin de visuri ,de planuri si de trasee pentru strabatut pe ape cu caiacul.
Toamna e frumoasa. Recunosc !
Cum asi putea sa n-o fac ?
.....
..o voce feminina parca de dincolo de realitate , i-mi umple camera de notele melancolice ale unei arii pe care n-o cunosc. Sa fie iarasi de la radio ? Sa fie toamna care a vazut ca am lasat dinadins fereastra deschisa ?