Miercuri am deschis radioul

E adevarat, miercuri am deschis radioul !
 Motivul unei astfel de trebi nu tine de cultura sau de dorinta de informare [prefer sa citesc]  ,ci de nevoia pragmatica de a acoperi sonoritatile produse de cainele nostru atunci  cand mananca.
 Fiind ora pranzului ma asteptam sa aud cotele apelor Dunarii sau rezultatele alegerilor recente asa ca imi impusesem deja sa percep doar  inflexiunile glasului celui ce-mi va vorbi din cutia de radio cu ceas si sa ignor total continutul. Cam ca atunci cand ascultAm o melodie intr-o limba straina  atenti numai la forma , la masura poate , dar nelasand cantaretul sa ne induca starea de "suferinta profunda":}} ce probabil ar fi reiesit din text.
Prin neatentia mea impusa razbate numele Florin Iaru , tip care mi-a mai stricat si alta data socotelile in legatura cu antrenamentul de ignorare...
 Intrebarea momentului e destul de banala si are legatura cu frica de moarte ,insa Iaru raspunde in asa fel incat atinge zone de interes chiar si pentru mine [an englishman in New York :]], de fapt ma dau mare,..un galatean mutat la tara. Un inadaptat probabil asa cum spune cu dreptate ,chiar daca-i da zicerii o doza de sarcasm, V. Rosciuc
Iaru zice ca nu e vorba despre frica de moarte propriuzisa ci despre sentimentul de a disparea cu totul din aceasta lume fara a lasa nimic in urma , fara a fi realizat ceva notabil in timpul vietii. Mai spune ca omul atunci cand se naste are toate posibilitatile lumii si ca intr-o viata poate porni razboaie mondiale sau le poate impiedica , ca poate zbura [completez" eu] sau poate alege sa se tarasca  stergandu-si din cand in cand ochii plini de glod pentru a-i mai vedea inca o data pe cei care au avut curajul sa se rupa de huma , de normalitate sau  de acceptarea sociala.
 Ne mai spune poetul ca artistul  , poetul, nu se poate  aseza la masa si sa scrie 8 ore pe zi ca la program si ca pentru a crea peren  trebuie sa se reumple mereu de viata" ..asa cum albina culege nectar pe care-l tranforma  trecand-ul prin propriul suflet"  in miere ,... poeme [ ori altfel ..doar ghiulele de fier].
  Poetul e totusi un om al zilelor sale dar care prin creatie  sfideaza pamantul acaparator in final, lasand carnalul sa mearga la piata in timp ce gandurile ,eu-l, au libertatea  de a aspira [himeric poate] la nemurirea pamanteana.
Spun himeric" fiindca poetul ne marturiseste  ca a ars un volum al sau de versuri inca nepublicat fiindca nu se ridica la nivelul  care i-ar fi pernis sa se constituie intr-un reper care sa-i supravietuiasca.
Mai spune Florin Iaru ca un motiv pentru care oameni ajunsi la varsata senectutii dupa o viata de munca fara sens [sclavie moderna ii spun eu], au teama de trecerea din aceasta lume e pentru ca au existat doar ca rotite ale unui sistem injust si depersonalizant  gen "ultimul stinge lumina "
Bodegile ,crasma ,vodca sant in viziunea poetului necesare pentru reincarcarea bateriilor creatiei cu viata. Aici marturisesc ca mi-e imposibil sa-i inteleg pozitia ca om al satului mutat de la oras in parte si datorita ororii creata de tipul asta de reancarcare urat mirositoare si aducatoare de franturi de versificatii cu iz de calsicism in apartamentul unde mi-am petrecut copilaria.
 Imi vine in minte ca si posibil argument Hemingway si felul sau de a se racorda la emotia vietii si a naturii ,dar apoi imi reamintesc de faptul ca omul nu era strain de tarii si nici sfarsitul sau nu e unul rezonabil , asa ca renunt la a mai cauta exemple. Trebuie sa existe si alte moduri de "reincarcare cu viata" ,.. ori  poate fara delirul provocat de diverse stimulente, noi oamenii santem prea telurici si autolimitativi ca sa atingem nirvana ?
"Acesti frumosi nebuni"
Cu gandul ca Nikita ar fi putut avea, fara votca, o cu totul alt fel de durere decat cea "de un cal maiastru", imi reamintesc mie insumi ca singura certitudine pe care o am pana la aceasta varsta e ca Dumnezeu a sadit in noi , in fiecare ,cate o frantura nepieritoare de universalitate doar ca ne-a cerut sa cautam sa devenim nepieritori in cer ,in suflet ,in bunatate,in iubire  si nu in ochii colegilor de bresla dintr-o lume iluzorie in care nici creionul nu este ceea ce pare a fi.

Intre timp Niki, noul membru al familiei a terminat de mancat si acum vrea afara intrerupandu-mi momentul de reverie aparut  gratie unui om cu un discus plin de spotaneitate si care se constituie intr-un nume [asa cum chiar el spune intr-un anumit context , fara enfaza] intr-o epoca in care cartea tiparita si poezia  nu mai sant la moda.

Miercuri , cineva de departe , un poet , mi-a abatut gandul spre altele decat temperatura optima de inflorire [specifica uneori vietii la tara ], starea gardului de la strada sau ora de masa a teckelului nostru de 7 luni , motiv pentru care-i multumesc ,oarecum steril, pe un blog unde probabil  Florin Iaru nu va avea drum, dar are imagine.

La pomul [capsuna,melcul, strutzul, plicul ,...], laudat n-ai ce face cu sacu'

O mica incursiune in metodele moderne ,la moda , de a face bani din credulitatea si sperantele celor care oricum nu sant prea bogati.

Se face ca productia de orice fel nu prea mai e rentabila astazi.
De ex. daca vrei sa deschizi o brutarie la tara ai de-aface cu tot felul functionari si functionarei care citesc din hartii cu antet UE pe care nici nu s-au obosit sa le invete,  dar pe care micul intreprinzator trebuie sa le puna in practica de parca ar detine creionul fermecat din desenele animate cu Lolek si Bolek.
Sigur ca e nevoie de un anumit standard al produselor si de igiena ,dar poate ca ar fi mai uman ca angajatii statului sa ajute la rezolvarea problemelor inainte de inceperea activitatii decat sa amendeze apoi in baza unui plan de amenzi ce trebuie realizat
 Romania e o tara preponderent ortodoxa doar ca la capitolul "directive UE convenabile comenduirii" si aducatoare de taxe si amenzi la buget , santem mai catolici decat papa.
Asa cum spuneam la inceput ,sa produci e greu din cauza directivelor UE ,a birocratiei , a numarului mare de taxe, din cauza legislatiei mereu in schimbare precum si a preturilor materialelor si utilajelor de tot felul . Dar sa dai altora impresia ca o pot face e f. simplu daca nu ai scrupule !
Am sa exemplific.
1-Cresterea melcilor e o treaba care s-a dovedit falimentara pentru multi dintre cei care au investit in asa ceva . Melcii nu cresteau la dimensiunea si calitatea dorita decat cu mult efort si cheltuiala .iar piata de desfacere occidentala ,aflata in mare cautare de asa ceva, era o poveste. Cineva a castigat totusi bani frumosi  cu aceasta ocazie ! Cultivatorii ? Oamenii care au investit si au muncit cu gandul la o viata mai buna ? Nu !
De castigat au castigat cei care vindeau carti si DVD-uri  pe aceasta tema , materiale pentru tarcuri , material buiologic care fara o poveste aducatoare de profit nu s-ar fi vandut , plase de tot felul si frunza verde.
2-Acum niste ani multi romani credeau ca pot face bani din cresterea serpilor pentru venin. Se spunea ca gramul de venin costa f. mult si e nevoie in industria medicala din occident. De fapt bani au obtinut tot cei care vindeau povestea , carti si DVD-uri  ori material genetic . S-a aflat in timp ca serpii nu puteau fi recoltati din natura si nici cumparati de la oricine fara acte de provenienta care sa ateste ca s-au nascut in captivitate iar piata de desfacere era zero pentru veninul obtinut in alte conditii , fara a mai vorbi de conditiile de sanatate a animalelor,a felului in care se face recoltarea ,precum si a modului in care se pastreaza veninul pana la vanzare.. Daca mai punem la socoteala si faptul ca o astfel de treaba nu e voie sa existe intr-o aglomerare urbana si nici la tara in apropierea asezarilor umane ,atunci avem un tablou destul de clar al rentabilitatii afacerii pentru neinitiati.
3-Maculatura pe tema cultivarii ciupercilor cred ca s-a vandut cel mai mult si unele persoane probabil ca au facut ceva bani din asta. Treaba asta pare simpla la prima vedere insa lucrurile nu stau chiar asa ,plus ca produsul e f usor perisabil. S-au vandut si se mai vand insa tot felul de materiale  , miceliu , saci insamantati sau nu , dvd-uri , iluzii ,iar din asta se castiga bani adevarati. Din cresterea ciupercilor e mai greu si trebuie sa fii cu adevarat pasionat ca sa recastigi din mere ce ai dat pe pere.
Eu am un cunoscut care a reusit sa obtina ciuperci de calitate , vandabile ,aspectoase insa nu a putut obtine si rentabilitate fara o intreprindere de acest gen de mari dimensiuni.
4-A existat si povestea cu strutii ! La fel au castigat cei care vindeau povestea ,cartile ,dvd-urile si materialul biologic. Ceilalti s-au ales cu paguba, unde mai pui ca strutii in anumite conditii pot deveni periculosi pentru om.
5 - Chihchila e un animalut simpatic dar care a contribuit fara sa vrea la inca o sharada pe tema imbogatirii peste noapte a credulilor. Pana la urma piata de desfacere occidentala mult laudata de vanzatorii de material genetic si documentatie s-a dovedit a fi imposibil de accesat la nivel de crescator individual cu o productie mica, fiind nevoie de asocieri ,constantza in calitate si productie iar asta implica cheltuieli si riscuri suplimentare. In realitate singura piata de desfacere pentru un crescator individual s-a dovedit a fi aceea in care pacaleau la randul lor si ei pe altii ca afacerea e buna si aduce profituri mari.
Chinchila e de fapt un animalut de companie f. dragalas , care se ataseaza repede de stapan si pe care nu stiu ce fel de suflet trebuie sa ai ca sa-l poti ucide pentru blana.
6 S-au facut bani si din vanzarea margelelor ,sau a hartiei din care urma ca acasa ,in liniste ,naivul, sa faca bijuterii [de care nu are nimeni nevoie], sau plicuri pe care apoi revanzandu-le celui de la care a cumparat materialele sa obtina profit.
A existat profit dar numai pentru cei care vindeau -povestea-documentatia , materialele, etc. Cativa dintre cei care se ocupau cu astfel de smecherii" au fost prinsi , insa paguba celorlalti a ramas !
7-Acum avem Permacultura. Se vorbeste de productii mari cu cheltuieli minime , despre plante care se ajuta reciproc in lupta cu daunatorii ,despre produse naturale, despre soiuri de legume ,plante ornamentale si copaci iarasi la moda ,...dar ca sa putem face toate astea trebuie sa platim  cursuri , material biologic " curat" de la ei probabil, seminarii ,lectii practice , toate la preturi mari !
Documentatia neplatita si deci neaducatoare de profit "initiatilor" e mai greu de gasit  fara costuri. Dar exista si exceptii.
 Pe blogul Dulce Casa , Irina vorbeste despre asa ceva[ fara sa perceapa taxe :]  si a postat un link unde gasim in limba romana [gratie traducerii" Tei "] cartea lui Sepp Holzer's "Permacultura" ce cred eu ca merita citita macar pentru a intelege ceva despre compatibilitatea anumitor tipuri de plante ,soluri , ingrasaminte naturale ori moduri de a pastra nutrienii si apa in sol cu preturi minime. Ar mai fi si cartea scrisa de Helga Voit -"Gradina de legume" aparuta la noi in tara, unde se vorbeste despre aceleasi principii chiar daca nu apare nicaieri cuvantul permacultura
Principiile permaculturii sant interesante si aplicabile , mai ales la scara mica , cu costuri ,poate, mici ,insa reinvierea povestii cu profitul nemaipomenit cu minimum de munca mi se pare o gogorita demna de cele povestite la inceputul postarii.
Poate ar fi bine sa-i lasam pe invatatorii de moment, cu sau fara esarfe, sa prospere din alteceva decat vanzarea de informatii cunoscute de zeci de ani in occident , iar noi sa preluam de la adevaratii cunoscatori ,cum e Sepp Holtzer's cunostintele necesare crearii unei gradini mai putin austere decat ne ofera astazi culturile unice pe parcelele dreptunghiulare aliniate ca la parada si tratate regulamentar".
In incheiere am sa spun ca daca vreti sa vedeti si sa gustati legumicultura ca afacere profitabila si ecologica ar fi bine sa luati legatura cu sotii Iordache [Bucuresteni mutati la sat], iar daca nu stiti ca exista o curte perfect naturala acoperita doar  cu iarba si maci puteti sa ne vizitati pe noi , sau priviti fotografia de mai jos. Permacultura e probabil undeva la mijloc si fara a va face mari sperante de rentabilitate ,poate ar fi bine sa cititi ,gratuit cate ceva in acest domeniu daca stati la curte ,..sau la bloc !

Despre statutul oraseanului mutat la tara.

O problema mai delicata.

De data asta cele ce voi spune se incadreaza la rubrica de minusuri si e bine totusi ca ele exista fiindca altfel nici plusuri nu ar mai exista devenind normalitate/banalitate, asa cum e achizitionarea unei masini pentru germani de ex. in comparatie cu noi romanii pentru care o astfel de cumparatura e o mica sarbatoare in familie indiferent de anul de fabricatie al "bolidului".
Recunosc faptul ca de multe ori m-am trezit explicand la telefon cuiva de aiurea faptul ca adresa mea de livrare [comert online] nu e si locul meu de bastina , ca am cumparat doar o casa acolo si ca m-am mutat de la oras. De ce ? Pai haide-ti sa va fac o lista :

1- Atunci cand cautam sa cumpar actuala masina [Aro 10] am cheltuit o suma destul de importanta pentru bugetul meu mergand prin tara ca sa vad astfel de masini. Multi dintre cei pe care urma sa-i intalnesc spuneau despre masinile lor ca sant "tzipla". Odata ajuns la destinatie constatam ca vehicolul era asa de distrus incat nu mai merita sa fie reparat. Replica unuia dintre ei a fost definitorie pentru atitudinea majoritatii celorlalti :
"-Pai ce stie porcu" pe care-l cari cu masina la tara ca-i tabla ruginita sau  motorul da fum"
Practic datorita faptului ca veneam din mediul rural oamenii astia se asteptau sa nu conteze decat faptul ca masina se deplaseaza pe roti asteptandu-se de la mine la o lipsa totala de pretentii in ceea ce priveste starea tehnica sau aspectul masinii  vazandu-ma astfel nevoit sa le explic fiecaruia in parte ca nu cresc , nu transport , nu ucid si nu mananc animale ! Ca locuiesc la tara, nu sant de la tara , iar masina e pentru plimbare concedii si pescuit .
 Cu toata dorinta mea de pace mi-e imposibil sa port un dialog linistit cu genul asta de individ care nu a auzit de formule de politete si din ai carui pori descisi de pe fata se revarsa parca grasimea care candva a apartinut porcului si care probabil e de f. putin timp mutat la oras.

2-Cand am hotarat sa renunt la internetul mobil in favoarea celui prin cablu furnizat de Rotelecom acestia mi-au cerut sa platec anticipat  1,5 mil  cu titlu de garantie datorita faptului ca in localitatea mea sant f. multi rauplatnici catre aceast companie.
 Practic am fost automat [datorita locatiei], asimilat unui nivel de moralitate foarte scazut pentru ca una e sa nu ai bani si sa nu ceri un serviciu si cu totul alta e sa ceri si sa beneficiezi de acel serviciu si apoi sa nu platesti .
Suma nu era mare dar aparea o problema de principiu  peste care nu voiam deloc sa trec.
Au urmat o serie de discutii in care explicam ca nu am avut niciodata datorii nicaieri , ca in Galati aveam telefonie fixa de la aceiasi companie si ca pot sa vada felul in care m-am comportat ca si client. Ca nu sant un fiu al satului si  nu mostenesc apucaturi de genul "dupa mine potopul" si ca nu concep sa platesc nici un leu pentru moralitatea unor persoane pe care nu le apreciez nici eu . Nu toti satenii sant in situatia asta !
Au urmat o serie de mesaje , de termene hotarate unilateral pana la care trebuia sa achit acea suma inexistenta in formula standard de contract cu aceasta companie si toatul a durat aprox 3 luni.
La un moment dat o minte limpede din companie a cedat insistentelor mele, dar totul a durat mai mult decat obtinerea telefonului, in Galati, pe vremea lui Ceausescu .

3- Atitudinea soferilor de microbuse este diferita pentru cei care urca de la tara  fata de cei care urca dintr-un oras.
4-Cand mergem cu actele in vre-un birou si lucratorul ne vede buletinele [avem mutatie pe locuinta de la tara] ,isi schimba rapid atitudinea devenind dintr-o data f. familiar chiar daca nu ne cunoastem si asta  indiferent de modul nostru de adresare.
5-Controlul de la politia rutiera urmeaza acelas tipar ca si in cazul lucratorului contabil de mai sus.
6- Se intampla uneori ca diverse persoane necunoscute sa ne explice insistent lucruri banale  considerand probabil ca daca locuim la tara santem automat salbatici !
7-Utilitatile [apa /curent] se pot opri oricand ,la orice ora fara o averizare prealabila, ceea ce din pmdv e o lipsa de respect fata de consumatorii care le platesc lor salariile si pe care ei ,lucratorii firmelor ce ofera servicii  ii trateaza ca pe niste vesnici datornici si potentiali hoti de apa sau energie electrica.
8- multi dintre cei care locuiesc la oras simt acut nevoia de a ne oferi sfaturi pentru a iesi din situatia deplorabila dupa parerea lor de a locui la tara , neconcepand nici un moment ca asta poate fi  o alegere voita generatoare de fericire.
9-Curierii nu livreaza in sate ,chiar daca traseul lor trece prin fata portii destinatarului, decat cu un cost suplimentar care se calculeaza in baza distantei pana la un sediu al lor dintr-un oras , isinuand parca faptul ca locuitorul de la tara nu se afla cu adevarat in sistem. [lucru pe care mi-l doresc de fapt - ma refer la distanta fata de un sistem pe care eu il consider opresiv prin numarul taxelor in primul rand]

Spun aceste lucruri din dorinta de a completa imaginea vietiii de la tara chiar si cu acea latura pe care eu incerc sa o ignor si de cele mai multe ori reusesc.
Parafrazand cumva pe Pentrice Mulford  am sa spun ca si daca ar trebui sa suportam de doua ori mai multe neajunsuri decat am enumerat eu aici ,tot ne mai ramane vantul care ne sufla prin par parca luand cu el toate gandurile astea neplacute. Pasarile vor canta la fel de frumos , florile ne vor inmiresma aerul parca si mai mult atunci cand santem suparati ,iar viata la tara e inca simpla si  frumoasa atunci cand gandurile si aspiratiile noastre nu tin cont de tentatiile pe care ni le flutura prin fata sistemul in incercarea de a ne prinde in plasa.
[ reascultati Eagles- "Hotel California" !]

Din nou despre cosit !

De aceasta data am sa prezint cositoarea realizata de mine si care dpmdv e superioara motocositoarelor din comert. Mentionez ca ,asa cum spuneam intr-o postare anterioara, am inceput acum 10 ani sa tund iarba cu o coasa manuala , insa lupta cu cei 2500mp ai curtii facea ca atumci cand terminam de cosit intrega suprafata  in locul de unde incepusem actiunea era iarasi iarba inalta.
Am renuntat la aceasta activitate si am construit o cositoare electrica de putere pe care am folosit-o cativa ani pana am vazut oamenii primariei care tundeau balariile de pe marginea drumului cu motocoase din comert.
 Contrar credintelor mele am cumparat si eu  o astfel de unealta. Rezultatul a fost dezamagitor cu toate ca alesesem un model rusesc cu putere mare [Altai]
 In schimbul banilor dati pe acesta unealta m-am ales cu zgomot , mult zgomot [purtam antifoane] ,fum care-mi irita caile respiratorii , o greutate de tinut in spate" , 20 de ore de rodaj a uneltei fara sa functioneze la turatie ridicata [fara turatie ridicata nu taie iarba] care la mine au durat 6 luni,  sticlute gradate si seringi pentru prepararea amestecului carburant [benzina/ulei] precum si cu nesiguranta daca va porni sau nu specifica motoarelor in 2 timpi. Se supraincalzea  si avea nevoie de pauze de racire plus ca daca atingem din greseala zonele fierbinti ne-am ars !

Sigur ca am renuntat la aceste "beneficii" si am repus in functiune cositoarea electrica realizata de mine.

Beneficii  [ de data asta reale !}:
-Fara zgomot !
-Fara fum.
-Fara greutate tinuta in spate. [are roti]
-Porneste oricand cu o simpla apasare de buton [intrerupator]
-Fara amestec carburant
-Mai ieftina decat motocoasa din comert
-Taie orice fel de balarii oricat de mari.
-Nu se suprancalzeste
-Nu are aparatori de plastic fragile care crapa la orice atingere. Pot impinge in iarba inalta aceasta cositoare home made pan nu se mai vede decat manerul din care o manevrez fara frica de un posibil defect.
-Pot tunde iarba din toata curtea in 2 zile daca e nevoie.

In desen se vede modul de prindere al panzei care initial a fost realizata din tabla de 2mm iar acum folosesc o panza de circular veche careia i-am sudat 4 prelungiri [pale] pentru a ajunge la diametrul pe care stiu ca-l poate roti motorul meu atunci cand tunde iarba inalta si deasa.

Costructia de mai sus se deplaseaza pe roti iar distanta dintre cutit si sol este de 5-7 cm.

Rotile e bine sa fie cat mai mari pentru a usura deplasarea aparatului .

Paharul din jurul axului motorului e necesar fiindca altfel acolo se ruleaza iarba lunga ce opreste motorul.