Translate

miercuri, iunie 17

soba//centrala -racheta

Scurta motivatie.
Zona in care locuim noi reuseste sa tina pasul cu "modernismul" romanesc ,astfel ca defrisarile sant la moda. Se taie plopii de pe marginile soselelor , se taie salciile de la malul Dunarii ca si teii din padurile dobrogene..
In baltile aflate de-alungul bratului Macin salciile sant retezate la inaltimea de 1m pentru ca din cioturile ramase sa creasca alte ramuri dand astfel nastere unor paduri de maturi ce scutesc autoritatile de replantari.
In Zaclau copacii sant doborati in zona de plaja si pescuit a galatenilor. In imagine vedeti una dintre stivele de copaci doborati
O mica parte dintre acesti copaci ajung iarna la mine in curte pentru incalzire si cu tot randamentul bun al  sobei/centrala pe care o avem  sentimentul de vinovatie ma tine departe de manifestatiile in strada ale celor ce militeaza contra defrisarilor. Solutia exista si e vorba de peleti care se fac din aproape tot ce-i vegetal , de la paie de grau pana la frunze uscate , nemaifiind nevoie de lemn.
O soba clasica  nu da randament bun cu acest combustibil insa soba racheta ,da. Asa ca ,.....motiv de bucurie pentru mine  , o noua constructie.
In aceasta postare am sa explic proiectul pe care tocmai l-am finalizat pe hartie ,cu functionare si motivatia unora dintre solutiile alese de mine :
1- Tipul de soba racheta potrivita pentru centrala.
Am notat cu A canalul ascendent si cu B canalul orizontal,focarul. 

-Varianta din partea dreapta a desenului e potrivita pentru constructia unui primus ori o soba de gatit. Traseul scurt al focului face ca acesta sa ajunga la partea superioara a canalului ascendent putand incalzi eficient un vas de gatit

-Pentru ca transferul de caldura catre "serpentina" se va face  pe traseul canalului ascendent, interesul nostru este ca flacara sa se consume in aceasta zona si nu la iesire, Asa ca varianta din partea stanga a desenului e mai potrivita pentru centrala. In plus ,acest fel de constructie ne permite captusirea interioara a constructiei cu caramida refractara ce rezista bine la acele temperaturi ridicate si se poate schimba usor.
Tot la acest model de focar e mai usor de adaptat un cenusar la care sa avem acces usor , dupa cum se vede in desenul urmator:
Pentru cei care au mai citit despre sobele racheta desenul de mai sus poate parea nefamiliar in zona canalului ascendent si e normal pentru ca e vorba de  soba/centrala -racheta cu ascensiune diferentiata , solutie personala.
-In zona E  din imagine flacara se imparte pe doua canale de urcare concentrice : C si D
-Asezarea serpentinei direct pe peretele canalului ascendent ar crea probleme in mod normal datorita racirii si implicit a scaderii tirajului . Aceasta zona in mod normal se izoleaza termic tocmai pentru a nu pierde caldura ceea ce faciliteaza arderea si tirajul cum spuneam. 
In cazul nostru exista doua zone de ascensiune a flacarii :
-una ,[zona D],  care e in contact cu serpentina si care cedeaza caldura pentru calorifere dar care incalzeste si peretele exterior al canalului [teavii] C din imagine ,facand mai mult decat o simpla izolatie pentru canalul C.

-a doua zona, [canalul ascendent C ], pe unde flacara urca cu viteza marita de tirajul f. bun si care genereaza caldura pentru  peretii sobei , camera centralei.

Raportul dintre cantitatile de caldura dirijate spre calorifere ori camera unde se afla centrala se poate modifica prin schimbarea diametrului tevii interioare C.
Probele preliminare constructiei definitive a centralei au aratat ca diametrul tevii D poate fi minim 150mm , iar pentru C diametrul e in jurul valorii de 95mm
Va urma




4 comentarii:

  1. Buna puteti Sa dați bimensiuni de la camera de ardere Si alimentare mulțumesc

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna ziua.In postarea "soba centrala racheta 3 sant date si cotele centralei realizate de mine pentru a functiona cu mai multe tipuri de combustibil.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna seara.
    Mi-ati lovit constiinta cu scurta motivatie de renuntare la arderea lemnului. Asa ca am zis sa ma dezvinovatesc cu urmatoarele argumente:
    1. Defrisarea arborilor de pe marginea drumurilor nationale nu a fost facuta cu scopul incalzirii saracilor care au strans crengile si radacinile in urma firmelor care s-au ocupat cu taierea. A fost o operatiune la nivelul tarii si din cate imi aduc aminte a fost o directiva europeana care impunea acest lucru in scopul minimizarii victimelor in cazul iesirii de pe carosabil a autovehiculelor.
    2. Defrisarile padurilor nu a fost cauzata catusi de putin de nevoia de lemne pentru incalzire. Ca e asa ne gandim ca pana acum 70 de ani toata lumea de pe pamantul asta se incalzea arzand lemne iar padurile nu s-au disparut dupa atatea mii de ani. Apoi defrisarile au fost accentuate intr-o perioada de aproximativ 10 ani, ceea ce ne arata ca scopul a fost cu totul altul: constructiile noi (intr-o proportie foarte mica, apreciez eu) si mai ales exportul. Am vazut recent scrisoarea de multumire in acest sens a tov. presedinte Iliescu si prim min. Nastase catre reprezentantii celor 3 mari firme austriece si germane care ne-au facut acest serviciu.
    3. Defrisarile care au acum loc in zonele de ses cred ca se explica partial prin o oarecare criza a lemnului de la munte iar partial prin cresterea pretului acestuia, fiind mai mare cererea decat oferta.
    4. In occident (chiar si in Canada am vazut) exista un loby anti ardere lemn si derivate ale acestuia pe motiv ca sint mari poluatori. Am crescut la tara, in zona de munte, intr-o zona in care si acum lumea are sobe, chiar si la bloc. Atunci cand ma dadeam jos din tren si ajungeam in acea depresiune ma intampina un puternic aer curat, iar uneori iarna si un frumos parfum de lemn ars. De vreo 20 de ani te intampinaa un puternic "parfum" de gaze de esapament... Aceste lucruri le poate experimenta oricine in zonele de tara, cu mai putine autovehicule (zona nu foaarte intens circulata).

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna seara. Eu am crescut la bloc si pentru o bucata de lemn din care faceam un grif de chitara sau doar un raft trebuia sa platesc destul de mult. Copacii din jurul blocului erau repere pentru noi. Corcodusii ,caisii ,prunii ...din cartier sant importanti pentru copii dar si pentru cei ce i-au plantat si ingrijit. Nu era o problema sa culegem fructe dar conta sa nu rupem sub nici o forma crengi. Pana si tufisurile aveau importanta lor la prinsul de fluturi sau joaca de-a ascunselea ori atinsea. Florile sadite in jurul casei de cultura din Galati erau tot anotimpul cald martore la joaca noastra ca si brazii ori plopii de peste drum. Nu am vazut pe nimeni sa taie un copac sanatos. S-a uscat partial odata un plop dar s-a taiat doar zona putreda.
    De aici probabil modul diferit de a vedea lucrurile fata de dvs.
    Am sa va raspund punctual fara pretentia de avea neaparat dreptate ci pentru a-mi expune pdv
    1-Copacii de pe marginea drumului faceau umbra , erau casa pentru destule specii de pasari ,furnici gandaci ,fluturi,etc
    Vantul lateral era diminuat iar masinile inalte simteau acest beneficiu. Iarna zapada viscolita nu troenea pe sosea ci alaturi. Pentru cei ce nimeresc cu masinile in pomi poate ar trebui amenzi mai mari in cazul consumului de alcool ori conducere fara pauze de odihna .
    Directivele UE nu sant totdeauna juste si toata povestea cu normele euro ale autoturismelor e pentru a se cumpara mereu masini noi. E vorba de comert nicidecum de ecologie dpmdv.
    Masinile polueaza oricum iar o norma euro 5 ce cirula multi km pe luna va polua mult mai mult decat o Dacia 1300 ,non euro, cu care un pensionar se duce de 2 ori pe an in concediu.

    2-Sa facem un calcul. O familie din zona mea consuma aprox 2,5 m. steri lemn de tei pe luna. Asta inseamna aprox 3 copaci de varsta medie. In 6 luni vorbim despre 18 de copaci. Sant 400-500 de case x 18 de copaci= 720-900copaci pe iarna ,echivalentul a jumatate de ha de padure/an. Sant sute astfel de localitati in Romania
    N-as zice ca nu conteaza consumul de lemne pentru foc !
    Nu neg faptul ca exportul de lemn este o nenorocire despre care prefer sa nu discut aici.
    3-Posibil sa aveti dreptate, Nu stiu nimic despre pretul lemnului sau pietele de astazi pentru el.
    4-Nu cred ca arderea lemnului genereaza poluare prea mare mai ales in cazul unei sobe/centrala moderna sau cu ardere de tip racheta unde nu apare nici un fel de fum la horn. Cred mai degraba ca se doreste pastrarea padurilor si aici discutam de constiinta. La noi lipseste. Pacat


    RăspundețiȘtergere