Atunci cand ne-am mutat la tara am hotarat ca orice s-ar intampla nu vom renunta la concedii.Exista mai multe genuri de atitudini ale celor aflati in situatia noastra :
1-Unii incearca sa invete de la localnici cat mai multe si ajung intr-un final sa se integreze perfect in noua locatie.
Imprumuta obiceiuri, mod de alimentatie, genul de muzica pe care il asculta acestia... si incet ,incet ajung un fel de "tarani legati de glie" ca si modelele lor.
Pentru ei vacantele ar fi lipsite de sens fiindca s-ar gandi tot timpul la animalele lasate acasa in grija nu stiu cui , la via care ar putea fi culeasa de vecini daca nu e pazita , la acoperisul care ar putea sa curga daca "da o ploaie tare", sau cine mai stie,..poate la gardul din fundul curtii pe unde ar putea scapa cainele lasat liber ca sa pazeasca. Pentru ei cred ca au fost scrise [de catre una dintre trupele de tineri suparati" pe care le putem auzi in difuzoarele din microbuse],versurile :....toata viata te-ai gandit cum sa faci sa-ti fie bine pana cand toata bucuria a trecut pe langa tine....
2-Sant altii care isi planifica astfel de concedii indiferent de tipul gospodariei pe care o au constienti de faptul ca omul,. cea mai complexa creatie divina,. are nevoie de senzatii ,sentimente si trairi la fel de mult ca si de hrana pentru a putea exista. [altfel ne autoreducem la stadiul de scaiete care treieste ca sa se hraneasca]
Acestia ,din cea de a doua categorie , gasesc de obicei solutii de delegare" a responsabilitatilor catre prieteni, rude ori vecini, iar copiii lor atunci cand ajung pe la facultate [de ex.] se pot integra usor fiindca stiu vorbi si despre altele decat mulsul caprelor sau araturi.
3-Altii nu locuiec in casa micuta de la tara. Au acolo numai o resedinta pentru stuparit sau cultura legumelor care cresc mai usor.[ex. : ceapa,rosii,marar,patrunjel,..] si cativa pomi. Acest lucru este posibil doar daca e vorba de pasiune [hobby],dar nu poate suplini contactul cu oamenii sau incarcarea cu energia si bucuria existente intr-o statiune aflata in plin sezon estival, de ex.
Pentru ei, insasi mersul la tara este vacanta.
Acolo se deconecteaza si nefiind impovarati de responsabilitatile unei gospodarii reusesc sa mai fie atenti la o floare , o insecta, o adiere de vant ori la un nor de ploaie, cu bucurie si fara a gasi in toate o amenintare la propria bunastare.
4-Daca insa mutarea la tara a fost vazuta de la inceput ca un mod de a spori bucuria si nu de a o ineca" in cultura porumbului , atunci lucrurile vor sta cu totul altfel...
va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu