propriile legume,..?!

Am incercat pentru prima oara impreuna cu sotia mea si tatal meu ,care se mutase cu noi, sa producem propriile legume pe suprafete mici. Rezultatele au fost mult peste asteptari.Norocul incepatorului!
Oricum, avem obiceiul ca inainte de a incerca un domeniu nou sa cumparam carti si sa ne familiarizam cu tehnologiile ,lucru pe care l-am facut si de aceasta data. Asa am invatat cum se fac vadurile pentru rosii ,cum trebuie sa arate rasadurile inainte de plantare , cum se face udarea sau copilirea",de ce rasadul trebuie plantat in partea de jos a vadului si nu in varf ,cum am fi vrut noi, ca si faptul ca ploaia nu are numai efecte benefice asupra plantelor.
Rosiile au fost mai frumoase de cat ale vecinilor localnici si asta a generat unele discutii in zona , cum ca am fi folosit ceva pentru crestere rapida care e toxic , sau ca am fi adus rasaduri de-afara"....
Succesul nostru insa se datora faptului ca tatal meu uda plantele [umplea vadurile]in fiecare seara fara nici un fel de economie la apa. Asa se face ca toamna ,cand am tras linie visavis de rentabilitatea intreprinderii ,am constatat crasa ei nerentabilitate.
Ne-am promis ca in anii care vor veni vom fi mai economi cu apa ,care cu tot pretul scazut , umfla mult nota de plata.
Apoi am aflat ca detinatorii de sere care fac vanzare de legume au apa gratuit din paraul Cerna care trece chiar pe landa curtile lor , ca-si cresc singuri rasadurile pe care le planteaza la distante mai mici de cat scriau specialistii in carti si ca foloseau folie neecologica" adica aceea care nu se degradeaza f. repede de la soare. Destui localnici insa , de la noi ,ori din satele invecinate au renuntat la a mai cultiva legume din simplul motiv ca e mai ieftin si mai comod sa le cumpere. Practic traditia care-i facea sa nu conceapa curtea fara zarzavaturi sau oratanii si-a pierdut din influenta si oamenii au inceput sa faca socoteli si sa constate ca asa zisa vrednicie" ii arde la buzunar. La fel de intampla si cu terenurile agricole care raman necultivate datorita nerentabilitatii. Formele de asociere si infiintarea culturilor pe suprafete mari irigate dau sens agriculturii , insa tot traditia nu-i lasa pe oameni sa-si instraineze terenurile oricat de pagubos ar fi sa le pastreze.
Cand am cumparat noi casa la tara primarul de atunci al localitatii a vrut sa ne dea 1 ha de teren arabil in folosinta crezand ca-l vom cultiva cu cereale ca sa putem tine animale. Nu mica i-a fost mirarea atunci cand l-am refuzat.Acum,dupa doar cativa ani, curtile care au doar gazon se inmultesc si nu mai mira pe nimeni.

Curtea era plina de pomi fructiferi, lucru ce ne-a bucurat la inceput, dar care s-a dovedit a fi un fals beneficiu. De ce ? Fiindca majoritatea lor erau pomi nealtoiti si batrani ,cu fructe de slaba calitate. Dupa cativa ani am eliberat terenul am arat si am plantat lucerna considerata de autorii cartilor despre pomicultura benefica pentru compozitia pamantului destinat livezii. Lucerna a facut sa dispara mare parte dintre buruieni iar in toamna asta vom planta pomii.
Dupa cum vedeti nu am spus nimic depre pasari de curte sau animale crescute pentru carne ori pentru lapte si asta pentru ca santem vegetarieni, antialcoolici,nefumatori si cu ceva ani de cand am renuntat la televizor. Spectacolul naturii fiind suficient de captivant in zona unde ne-am mmutat ca sa renuntam fara regrete la unicul element producator de sress ramas in casa.

Acum,..indiferent de tipul de alimentatie ,iarna tot omul are nevoie de incalzire. Am trecut si noi prin cateva tipuri de astfel de lucrari ale caror beneficii si neajunsuri le voi puncta aici :
-Soba catalitica ,cu butelie- simpla ,practica,comoda , dar in ciuda reclamei care i se face, producatoare de miros de gaz ars. Am renuntat f. repede la ea.
-Godinul pe lemne-instalare simpla , costuri reduse cu combustibilul insa incalzeste o singura camera iar daca montam mai multe in casa nu ne mai ramane timp si pentru altceva decat alimentarea lor. Deloc de neglijat volumul de munca datorat tipului de combustibil [lemn] care trebuie carat cu un mijloc de transport pana acasa ,taiat si apoi spart, plus curatarea saptamanala a burlanelor daca se foloseste lemn de esenta moale [ca in zona noastra],de ex. tei.
- incalzire centrala cu gaz -costuri ridcate cu combustibilul si instalatia, periculozitate ,iara daca folosim o butelie exterioara de mare capacitate ,iarna e posibil sa apara probleme datorita scaderii presiuni si a inghetarii apei continute de butelie.
-incalzirea centrala cu lemne. Asta este ce avem noi acum ,cu precizarea ca instalatia de calorifere cat si centrala au fost proiectate si construite de mine. Functionare e de doua feluri: prin gravitatie ,sau termosifon cum i se mai spune, atunci cand temperaturile coboara sub 0 grade si cu pompa de recirculare cand nu e f. frig. Se stie ca functionarea prin gravitatie se datoreaza diferentei de densitate/greutate a apei[agent termic],ce nu se obtine atunci cand afara nu e suficient de rece.
Cheltuielile de incalzire a patru camere se ridica la aprox. 3 mil/luna , adica 3 m. steri de lemn de tei.
Camera in care sta centrala/soba [sufrageria] ,este incalzita direct de la ea fara calorifer ,iar asta ne face sa simtim starea pe care o poate da doar incalzirea cu lemne in jurul careia se aduna seara familia pentru cina ,discutii ,sau pur si simplu pentru stat comod in timp ce citim. Pentru astfel de lucruri cred eu ca e minunata viata la tara si nu pentru a reinventa roata de la caruta la care satenii au renuntat de mult.